Lingura şi oamenii de ştiinţă

Dex-ul e cartea aia mare şi lucioasă, de câţiva ani şi cu î din a în loc de î din i şi din care omul află ce înseamnă diverse cuvinte pe care le aude, dar nu le înţelege. Luăm azi, par igzampăl, un cuvânt aparent simplu de definit şi înţeles:

LINGURA... deci ce iaşte lingura? facem un exerciţiu simplu şi pornim de la premisa că nu ştim nimic despre acest cuvânt şi vrem să-i bunghim înţelesul.

LÍNGURĂ, linguri, s. f. I. 1. Obiect de metal sau de lemn pentru uzul casnic, alcătuit dintr-o parte ovală scobită și dintr-o coadă. ◊

ahaaa...
1. aşadar, ştim că este un obiect din lemn sau metal, deci, dacă e de plastic, bunăoară, NU e lingură;
2. ştim că e de uz casnic, dar nu putem stabili totuşi la ce foloseşte;
3. putem deduce, nu-i aşa? fiind un obiect alcătuit dintr-o parte ovală şi scobită şi o coadă, poate fi, până la urmă un leagăn pentru copii, o lopată de săpat în ghivece sau o paletă...

Dar...
Lăsăm în urmă frumuseţe de definiţie a lingurii şi mergem la surata mai mare şi, cu siguranţă, dătătoare de explicaţii mai ceva decît DEXul însuşi.

POLONÍC, polonice, s. n. Lingură mare și adâncă, cu coadă lungă, folosită de obicei pentru a scoate supa sau ciorba din oală sau din castron și a o turna în farfurie. ♦ Lingură mare, adâncă și cu numeroase găuri, folosită la stână pentru a separa urda sau cașul de zer. – Din ucr. polonnyk.


Dacă ne încordăm muşchiul mic, dar cenuşiu al minţii, am putea să facem o deducţie, logică: din moment ce polonicul e o lingură mai mare, lingura e o lingură mică...

Şi, dacă polonicul e o lingură mai mare cu care scoatem supă sau ciorbă din oală sau castron ca să o turnăm în farfurie, reiese, desigur, că lingura obişnuită, adică aia mică (de tipul meniurilor de la Mac - mare, mediu sau deloc), e o unealtă casnică de testat nervii gospodinelor. Lingura normală, adică mică, este - deci - unealta cu care poţi turna supa sau ciorba dintr-o oală de un litru, să zicem, într-o săptămînă... Liberă.

Pe de altă parte, pe căi absolut oculte şi spontane, aflăm din DEX că există linguri şi cu găuri, chestie pe care, normal, nu am aflat-o din definiţia lingurii, ci din cea a polonicului. Logic. La ce ar putea folosi, aşadar, o lingură cu găuri? În afară de folosul evident în cadrul secţiei "Furioşi" de la Bălăceanca, ar mai putea, desigur, folosi la separarea urdei nanometrice sau a caşului minuscul de zerul care ar putea încăpea... să zicem, într-o ... (v-aţi prins!) linguriţă!


În nota următoare vă propun să aflăm cum se cheamă, fără să ne fie ruşine, acţiunea de a smulge părul de pe animale vii !